Bun venit pe ACalyme[RO] daca nu aveti un cont va rugam sa va inregistrati pentru a avea aces la tot forumul . Va multumim !

    Gripa H1N1

    Distribuiţi
    avatar
    acalyme
    Administrator
    Administrator

    Numarul mesajelor Numarul mesajelor : 561
    Data de inscriere Data de inscriere : 02/08/2009

    Re: Gripa H1N1

    Mesaj Scris de acalyme la data de Mar Feb 09, 2010 11:57 pm

    Pandemia de gripă tip A(H1N1) din 2009 este o pandemie de gripă de tip A(H1N1), numită şi gripa porcină, gripa mexicană, sau gripa nord-americană, care a izbucnit în Mexic în luna aprilie 2009 şi s-a răspândit în întreaga lume. Deşi este vorba de o boală gripală uşoară şi cu mortalitate relativ scăzută, alături de informaţiile şi îndrumările de educaţie sanitară benefice, mass-media a declanşat şi o panică globală, cu rezultate nefaste, transformând această pandemie în cea mai mediatizată epidemie de gripă din istorie.

    Cazuri confirmate cu decedaţi

    Cazuri confirmate

    Cazuri suspecte neconfirmate
    Vezi şi: Hartă online cu răspândirea gripei, H1N1 Hartă live
    Simptome ale gripei porcine:
    1: Sistemice (febră); 2: Psihologice (letargie, inapetenţă); 3: Rino-faringiene (rinoree, dureri de gât); 4: Respiratorii (tuse); 5: Gastrice (greaţă, vomă); 6: Intestinale (diaree)
    Constituţia genetică a virusului gripal H1N1
    Imaginea virusului gripal H1N1. Sursa: CDC
    Anunţ de gripă la aeroportul din Copenhaga
    Soldat Mexican împarte măşti de protecţie
    Pasagerii de la aeroportul Suvarnabhumi din Bangkok, Thailanda, sunt controlaţi cu camera obscură de imagini termice.




    Manifestări clinice ale bolii

    Până în prezent zeci de state din întreaga lume au izolat la bolnavii de gripă virusul A(H1N1). Oficialităţile medicale raportează o boală gripală relativ uşoară, cu febră moderată, curbatură şi afectarea organelor respiratorii superioare (naso-faringelui), mai rar cu exprimări gastro-enterice, cu rare tendinţe de complicaţii.

    Letalitatea - în general, prin insuficienţă respiratorie acută - intervine la persoanele compromise imunitar, stresate, cu rezistenţa slăbită succesiv unor boli cronice, etc., dar, spre deosebire de celelalte gripe sezoniere, grupa de risc cuprinde şi tineret, femei gravide, persoane cu sindrom metabolic, obezitate.

    Toate aceste puncte au valabilitatea limitată de o posibilă schimbare a edificiului antigenic viral[1].

    În 11 iunie 2009 OMS a decis ridicarea gradului de pandemie la nivelul maxim de 6, ceea ce însemna că pandemia este inevitabilă[2][3].

    Date centralizate de la sfârşitul lunii decembrie 2009 indică apariţia unor tulpini virale cu mutaţia H274Y, care le conferă rezistenţă faţă de tratamentul antiviral cu oseltamivir[4].
    Epidemiologie
    Sursa de infecţie

    Rezervorul de virus: Deşi de origine porcină, nu s-au descris în anul 2009 cazuri de transmitere directă de la porc la om. Toate cazurile anchetate şi raportate au fost intra-umane.

    Peridiocitate sezonieră: De regulă, sezonul gripal începe toamna şi se încheie primăvara. Epidemia de gripă din 2009 s-a declanşat, conform comunicatului mexican la OMS, la 18 martie, şi nu se ştie când va atinge apogeul. Sistemul sanitar mexican a funcţionat cu o eficienţă parţială: dintre cele 63 de cazuri mortale declarate iniţial, nu s-a putut stabili cu precizie în toate cazurile dacă decesul a survenit în urma acestei gripe. Anchetele epidemiologice nu au izbutit să stabilească sursa infecţiei, şi nici când a izbucnit epidemia (când au apărut primele cazuri) şi cu ce amploare.
    Calea de transmitere

    Vectorul de răspândire principal al virusului a fost omul, nu animalele sau păsările. Răspândirea virusului a fost favorizată de circulaţia mare a persoanelor la nivel planetar, în particular cu avionul (turism, călătorii de afaceri etc.). În afară de vehicularea rapidă a purtătorilor de virus la mari distanţe, în avioane aerul este reciclat, climatizat şi păstrat la condiţiile normale de presiune, fiind filtrat de particule supra micronice, filtrare care este ineficientă pentru o parte dintre microbi şi pentru toate virusurile. Aceste condiţii înlesnesc transmiterea de virusuri de la un pasager purtător, la mai mulţi călători, multiplicând astfel sursele de infecţie până la destinaţie.

    Fenomenul de aisberg, caracteristic bolilor infecţioase cu mortalitate de sub 100 %, constă în faptul că doar o parte din populaţia infectată prezintă boala manifestă clinic. Există şi purtători sănătoşi de virus, care nu fac boala, dar care pot transmite infecţia. Deoarece încă nu s-au făcut cercetări pe eşantioane de populaţie, procentul de purtători sănătoşi este necunoscut. Cu cât procentul de populaţie rezistentă/imună este mai mare, cu atât scade amploarea epidemiei (efectul de cohortă).
    Receptivitatea

    Grupa de vârstă: Grupa uzuală de risc la gripele obişnuite, în funcţie de vârstă, cuprinde grupele extreme: copiii mici şi populaţia trecută de 60 de ani. Actuala epidemie ocoleşte aceaste grupe, afectând cu predilecţie populaţia de sub 40 de ani.

    Stările asociate, care induc un risc crescut faţă de boală şi complicaţii (inclusiv deces), includ: sarcina şi lăuzia, obezitatea, boli metabolice (diabet zaharat, sindrom metabolic, etc.), boli ale sistemului imunitar şi alte boli cronice (respiratorii, cardiace etc.).
    Pandemia în lume
    Începutul epidemiei

    Guvernul mexican a raportat Organizţiei Mondiale a Sănătăţii la 23 aprilie 2009 despre trei incidente separate:

    * În Ciudad de México (capitala) a apărut o serie de cazuri de viroză pulmonară şi a căilor respiratorii superioare începând de la data de 18 martie. Numărul de cazuri a crescut permanent ajungând la 854, dintre care, 59 decese.
    * În San Luis Potosi, în centrul Mexicului, 24 de cazuri, cu opt decese.
    * În Mexicali, la graniţa cu Statele Unite, 4 cazuri, fără mortalitate.

    Dintre probele de laborator trimise la analiză în Canada, 18 au fost găsite pozitive la virusul gripal porcin A/H1N1, 12 dintre ele fiind identice genetic cu tulpini virale provenite din California[5].
    Repere cronologice ale pandemiei de gripă în anul 2009

    * 18 martie: prima apariţie a gripei de tip A/H1N1 în oraşul Mexico (Ciudad de México). Anchete epidemiologice consideră că boala a putut apare încă din ianuarie.
    * 28 martie: primul bolnav de gripă confirmat, Edgar Hernandes (4 ani).
    * 6 aprilie: primul focar epidemic, în oraşul mexican La Gloria.
    * 14 aprilie: Mexico - primul caz mortal, o pacientă cu boli cronice.
    * 17 aprilie: primele două cazuri izolate în USA-California (doi copii).
    * 26 aprilie: Statele Unite (engleză U.S. Department of Health & Human Services) declară stare de urgenţă faţă de un virus cu potenţial patogenic necunoscut şi îngrijorător.
    * 1 mai: virusul gripei ajunge în Asia (Hong-Kong).
    * 3 mai: OMS declară că se aşteaptă la o pandemie cu circa două miliarde de îmbolnăviri. Secretara americană de Stat pentru Sănătate declanşază „goana după vaccin”.
    * 27 mai 2009: primul caz confirmat în România la o femeie de 30 de ani venită de la New York pe 23 mai.
    * 11 iunie: OMS declară starea de pandemie.
    * 22 iulie: primele experimentări ale vaccinului pe oameni (voluntari).
    * 10 septembrie: cercetătorii conclud că o singură doză de vaccin va fi suficientă pentru o rezistenţă durabilă a majorităţii populaţiei (cu excepţia femeilor gravide şi a altor situaţii speciale).
    * 16 septembrie: OMS şi FDA aprobă folosirea vaccinului.
    * 26 noiembrie: demarează campania naţională de vaccinare în România, cu vaccin produs de Institutul Cantacuzino, conform recomandărilor OMS şi deciziei UE[6].

    Pandemia în Europa

    Din ţările europene au fost raportate oficial, următoarele date referitoare la gripa A/H1N1: [7]

    Situaţia în data: 21 octombrie 2009


    _________________ACalymeGame__________________
    Salut Vizitator. Te rugam sa citesti regulamentul

      Acum este: Joi Mai 24, 2018 5:46 pm